MIGRAREA COPIILOR DIN REGIUNEA OAS

Iuliana DEZSO, Beata GLATZ, Kinga KEREKES

Septembrie2005, Romania

Other

Romana

Fenomenul migratiei a luat amploare in ultimii 10 ani. Daca la inceputul anilor 90, 20 de familii care traiesc in Oas (partea de Nord a Romaniei) aveau un membru al familiei stability in strainatate, in 2000, peste 200 de familii care locuiesc in Oas aveau mai mult de un membru al familiei stability in strainatate. Studiul arata ca romanii prefera sa plece in retele: cu cat numarul membrilor de familie care locuiesc in strainatate este mai mare, cu atat sunt mai mari sansele ca o persoana sa paraseasca tara. O caracteristica comuna a copiilor implicate in acest studio este aceea ca marea majoritate au o ruda apropiata care traieste in strainatate. Majoritatea adultilor care pleaca sa lucreze in strainatate sunt dispusi sa se intoarca in tara (chiar si accea care au primit deja documentele). Un fenomen recent arata ca acei copii care pleaca impreuna cu un adult sau singuri in strainatate si ajung in locuinte sociale si sunt admisi in sistemul educational, nu se mai intorc in tara.

Dorinta de a castiga mai multi banie ramane principalul motiv pentru care romanii pleaca. Dorinta de a castiga mai multi bani este una dintre valorile locale, iar studiul dezvaluie ca este si principalul motiv de competitie intre rude si vecini. Pentru membrii comunitatii, banii sunt mai presus de educatie. Membrii din comunitatea Oas considera ca pot atinge un nivel decent de trai si fara o calificare specifica. 50% dintre persoanele care au participat la studio au declarat ca ar face aproape orice pentru bani. Nici adultii, nici copii nu considera migrarea o problema. Pentru ei migrarea este o modalitate de dezvoltare si implinire a familiei. Avantajele sunt subliniate puternic, in timp ce riscurile sunt neglijate. In ceea ce priveste situatia in care copii sunt aceea care pleaca in strainatate, rezultatele studiului sunt: nu copii din familii sarace sunt cei care pleaca din comunitate, ci acei copii ai caror familii isi pot permite sa acopere costurile legate de transport; copii ai informatii reale cu privire la riscurile si oportunitatile generate de plecare, darn u discuta despre acestea sin u sunt constientizati cu privire la consecintele plecarii; cazurile de traffic de personae nu sunt cunoscute de persoanele din Oas, fapt ce inseamna ca acei copii implicate in diferite forme de traffic uman sunt traficati odata ce ajung in strainatate.

La varsta de 14-15 de ani, copii sunt considerati adulti si sunt lasati sa decida in ceea ce priveste viitorul lor. 60% dintre adulti considera ca nu este important sa insoteasca un copil in strainatate, chiar daca jumatate dintre cei chestionati stiu ca acesti copii ajung sa fure, sa se prostitueze si sa cerseasca. In plus, parintii considera ca dup ace copii lor indeplinesc varsta de 14 ani, au aceleasi obligatii familiale ca orice adult. Obligatia parintilor cu privire la protectia si securitatea copiilor pana la varsta de 18 ani este uitata.

Autoritatile locale din Franta au inregistrat un numar mare de copii nesupraveghiati. Acesti copii erau responsabili de o serie de acte de delincventa. Dupa analize mai detaliate, autoritatile au identificat radacinile geografice ale acestor copii. 841 dintre acesti copii erau originali din Romania si 80% dintre ei au comis acte de delincventa (potrivit statisticilor din 2001 pana in 2003, Asociatia Prada din Franta). Din numarul total de copii inregistrati, 257 (38%) din ei proveneau din Tara Oasului si Maramures. Studiul prezinta cauzele acestui efect si incearca sa ofere o imgine generala si mai ampla asupra fenomenului de migratie in randul copiilor.

www.unicef.org/romania/ro/studiu_oas05.pdf

Victoria Captari

APoWeR, Timisoara

Cercetator